In  “cariera” mea, am cam fost de toate: bun, rau, profesionist, un nimeni, etc. De ieri sunt si “agresor verbal”. Si asta pentru ca mi-am permis sa spun unei angajate a unei companii private ca lucreaza la “o firma de cacat”.

Mi-am facut contract de racordare la sistemul de gaz detinut de o firma privata- nu dam nume – pentru casa pe care “ma chinui” sa o construiesc intr-o comuna de langa Timisoara. Totul bine si frumos, pana te risti sa pui intrebari.

Intrebari de genul “pentru ce va platesc atatia bani” par sa deranjeze dragii “investitori” care fac contracte “destepte”, vorba aia, cu statul roman. Atunci cand spun investitor, eu ma gandesc ca cineva vine cu bani de acasa, face niste lucruri, din care ulterior va scoate bani…asta ca sa o definesc in termeni simpli. Nu asa se intampla insa cu firmele private, de genul celor care distribuie gaze naturale.

Investitorii, cu contracte pe termene mult prea lungi, fac investitii pe banii nostri, ai viitorilor clienti. Adica in taxa de racordare platita la semnare de contract sunt incluse costurile pentru tevi, sapat, etc. De altfel, o chestiune “reglementata” de ANRDGN si acoperita frumos de un mod de calcul si format de contract copiate identic din hotararea de guvern si impusa consumatorilor… si, totusi, in proprietatea lor.

Sa spunem ca asta e sistemul si asta este, dar de aceea tot poti cere informatii, obligatie contractuala de altfel. Daca intrebi ce fac cu banii tai, sau de ce nu fac ceva, obtii raspunsuri pline de incertitudine. Daca mai departe te scapi si faci o remarca de genul “ce firma de cacat e asta”…dupa ce nervii ti-au pocnit de tot, ca intinsi la maxim iti sunt de demult… devii agresor verbal. Nu ai voie sa mergi la biroul local, ca nu mai vorbeste nimeni cu tine – oficial. Faci 40 de km pana la sediul central, unde gasesti un “spirit de echipa” de invidiat. Nimeni “nu are timp sa-ti explice, daca nu ai citit contractul”. Si daca insisti sa le arati o greseala de calcul, asta ca sa te agati de ceva, ti se spune ca se va reglementa la sfarsit. Sfarsit care vine cand vor ei…prin contract, nu altfel!… Fie!

Ce ramane de facut? O reclamatie in scris, care nu va rezolva problema, sau…sa astepti pana se misca investitorul…care nu are “forta” de a face lucrurile normal. Mai rau este ca atitudinea fata de client e “agresiva” si ea (sloganul “clientul nostru-stapanul nostru” e doar de manual).

In conditiile astea, cred ca pot sa traiesc cu faptul ca “am agresat verbal colega”, chiar daca mama m-a invatat sa nu vorbesc urat. Dar, in fata unei “firme de cacat”, nu stiu sa reactionez decat urat.

Si apropo…e vorba de Tim Gaz Buzias! Asta pentru ca nici “cacatul” nu se poate “asocia” cu oricine.