Mare agitatie mare! Vin alegerile! Incepe campania! Saptamana asta greu ai reusit sa stai de vorba cu cineva. Foarte multa lume este ocupata peste masura, toti sunt implicati in vreo campanie.

Orasul este plin de “actzibilde” (autocolante) cu mesaje electorale strecurate subtil din timp, ca poate ni se intiparesc in minte. Startul de campanie este furat cu proiecte ascunse, dar totusi de interes pentru oameni. Online-ul e deja plin de injuraturi din partea simpatizantilor sau a oamenilor pusi cu dedicatie sa faca asta, trimise ca intr-un meci de tenis intre fortele politice. E un meci serios la care suntem – vrem, nu vrem – spectatori. Si nici nu ne-am incalzit bine.

Imi imaginez lupta continua dintre Tom si Jerry din desenele animate. Cel mic vrea sa il bata intotdeauna pe cel mare (si cam reuseste), iar cel mare incearca sa ramana intotdeauna pe pozitie…o pozitie pe care, de altfel, o merita.

Care e diferenta intre ele? Macar desenele animate nu au un interes ascuns in spate. Macar desenele sunt amuzante si nu prea au facut rau nimanui. Macar la desene animate ti-e drag sa te uiti si mai tarziu in viata. Sau, din cand in cand, apare “doamna batrana”, la care ii vezi intotdeauna doar picioarele cu botoseii ei de casa, care face ordine si pune lucrurile la punct.

E amuzanta si lupta electorala. E interesant sa urmaresti mesajele si imaginile candidatilor facand mai tot timpul gesturi nenaturale. E interesant sa vezi cum se strica prieteniile peste noapte…macar de ochii lumii, ca dupa aceea mergem la un shpritz impreuna.

Dar cu noi, cei care ii vom vota sau nu, cum ramane? Cand ni se intampla ceva din toate promisiunile lor? Va aparea oare, de undeva, o doamna sa faca curat in aceasta batalie?

Asta-i tot, oameni buni! …vorba aceea. Probabil, cand show-ul este gata, stingem televizorul. Nu ne alegem dupa cu nimic. Doar cu o distractie pe cinste.

In acest caz, eu cred ca raman la desene!