De aseara am intrat in febra marelui eveniment: noaptea cand vine Mos Nicolae. Am curatat cizmulitele si le-am asezat frumos la usa. Unii dintre noi au decorat si casa pentru sarbatoarea Craciunului. Adica noi am facut-o. Pentru ca asa i-am promis lui Jesse si pentru ca “bucuria Craciunului” e un sentiment prea frumos sa mai astepti inca niste saptamani ca sa ti-l exprimi. Si, credeti-ma, mai frumos ca si copilul tau nu se bucura nimeni pe lumea asta.

Ca vorbeam de aseara si de Jesse. Chiar imi spunea: “Oare vine Mos Nicolae? De abia astept sa vina ziua. Sunt asa de entuziasmat ca nici nu pot sa dorm.” Intr-un final a adormit. Dar stiti voi cum adorm copiii…cu credinta ca ceva minunat se va intampla peste noapte. Ca sigur vor gasi un cadou chiar daca nu stiu sa spuna daca au fost cuminiti. Pentru ei Mos Nicolae inseamna intotdeauna un cadou, chiar daca nimeni nu il vede cand vine, iar el – Nicolae – nu e Mos Craciun la care i-am trimis scrisoare. Si, bineinteles, ca ei sunt primii care se trezesc dimineata si trezesc toata casa ca sa mearga jos la usa sa vada ce cadouri au primit.

Ziua de Mos Nicolae este o zi frumoasa. Cand mergi la culcare seara cu speranta si lumina in ochisori, iar dimineata o pornesti cu zambete si bucurie…atunci viata e perfecta. Si ma gandeam ca, daca reusim sa facem cateva zile pe an asa perfecte (atunci cand sunt sarbatori, zile de nastere, aniversari), ce ne opreste sa facem, sau macar sa incercam sa facem, toate zilele perfecte? Ma gandeam ca imi place tare de Mos Nicolae, probabil si mai tare de Mos Craciun si hai sa zic ca pe Iepuras il accept in casa, dar cred ca mai exista un Mos de care uitam. Mosul acela care ne face ziua perfecta in fiecare zi. Mos Fiecare!

Azi ma bucur de Nicolae. Dar, la noapte, voi adormi, la fel ca si copilul meu aseara, cu entuziasmul acela de nici nu ma lasa sa adorm. Pentru ca maine e o noua zi si, de maine, sunt Mos in viata mea. Pentru ca fiecare zi poate fi perfecta cand pleci la drum cu cizmulitele curate. Ho ho ho!!!