O campanie frumoasa ce ne provoaca sentimente de mandrie ca suntem romani. O campanie ce ne readuce putin din demnitatea pe care am pierdut-o. Ne ridica capul sus si ne da puterea de a privi in ochi pe cei care ne arata cu degetul. O campanie ce ne plimba prin istorie si ne arata multe realizari romanesti care au schimbat lumea (si bine ca au facut-o!) si care ne fac sa fim putin mai bucurosi…. de 1 decembrie, cand ne sarbatorim pe noi…cei care traim in Romania.

De multe ori ma intreb si eu de ce inca iubesc Romania. Nu am gasit un raspuns concret, real… si nici nu cred ca il voi cauta vreodata cu adevarat. Am hotarat ca voi lua faptul ca sunt roman ca atare si voi trai cu el.

Dar nu oricum! Nu voi trai gandindu-ma ca “merge si asa” sau ca “o mana spala pe alta”. Si nici sa cred ca “hazul de necaz” este pe bune o caracteristica a noastra ca popor. Nu vreau sa fiu tipul acesta de roman. Poate nu ajung vreun roman faimos cu care tara se va mandri, dar voi fi un roman care vrea mai mult si vrea sa schimbe lucrurile…in normal, cel putin.

M-am saturat sa-mi spun ca afara e mai bine (chiar daca este). M-am saturat sa ma gandesc ca poate copilul meu ar avea un viitor mai bun in alta parte. Dar m-am  saturat si sa accept orice, doar ca “asta este” si ca “asa-i la noi”. Cred ca se poate si altfel!

Eu cred in Romania si imi place sa fiu roman. Chiar cred ca suntem mai buni ca altii, dar nu traim asta zi de zi. Cred ca suntem si civilizati ca toti ceilalti, dar nu am reusit sa aplicam asta zi de zi. Cred ca avem multe motive sa fim mandri de noi, dar ne place sa le vedem la televizor si, din pacate, sa uitam sa le integram in felul nostru de a fi zi de zi. Cred ca vrem mai mult, dar am uitat ca schimbarea o putem face doar fiecare individual… si, apoi, impreuna ca si popor.

Haideti sa iubim Romania cu adevarat…chiar fara sa ne intrebam de ce!