Invatam de mici ca distanta se masoara in metri, kilometri sau mile, functie de zona unde traim. Si e bine. O mai masuram din cand in cand in timp, noi astia soferii de zi cu zi, in sensul in care spunem ca e un drum de x ore pana undeva, si nu de y kilometri. Si e bine si asa. Pentru ca, orice varianta am folosi, ne ajuta sa ne orientam in spatiu. Sa ne pozitionam.

Dar eu spun ca distanta se mai masoara si in altceva. Se mai masoara de exemplu in lumeni. Lumenii, pentru cei care au folosit vreodata un videoproiector, iti vorbesc de intensitatea luminii de proiectie. Cat de puternica e lampa proiectorului. Cat de luminos proiectezi in afara. Cred ca pot spune linistit ca distanta dintre doi oameni, de exemplu, se masoara si in lumeni. Cat de intensa e lumina din ochii cuiva atunci cand isi priveste persoana iubita. Se spune ca ochii sunt poarta catre suflet. Ei exprima cu adevarat ce este dincolo…acolo unde nu vedem. Si e adevarat. Poti citi totul in privirea cuiva. Daca poti afisa un zambet de forma, poti sa te comporti cumva anume tot de forma, ochii nu ii poti face sa minta. Fie ca e bucurie, fie ca e tristete, le vezi pe toate in priviri. Lumina din ochi, stralucirea unei priviri spune totul. Cat de intensa e privirea cuiva pentru tine…pai cam tot atati lumeni are dragostea lui sau a ei pentru tine. Intensitatea proiectiei persoanei a ceea ce insemni tu, acei lumeni din ochisori, iti arata distanta dintre voi.

Distanta se mai masoara si in bpm. Adica “beats per minute”. Un DJ stie exact ce vorbesc. Cate batai pe minut are ritmul respectiv. La ce viteza rulam piesa. O stiu foarte bine si dansatorii. O stie, insa, cel mai bine inimioara ta. Cat de repede bate atunci cand persoana pe care o iubesti este langa tine sau trece fugitiv prin gandul tau. Cat de repede se intensifica sentimentele inauntrul tau sau, dimpotriva, cat de dreapta devine linia pe monitorul cardiologic care iti spune daca esti sau nu esti “mort”. Bpm-ul se creste in club pentru a intensifica atmosfera. Atmosfera din relatie se masoara si ea in bpm. Pentru ca distanta dintre doi oameni este cuantificata si prin ritmul interior.

Nu stiu cum masuram cel mai bine distanta. Poate nici nu ar trebui masurata, pentru ca ea se simte oricum. Sunt oameni care sunt impreuna si, totusi, e o mare prapastie intre ei. Dorm in acelasi pat, dar fund in fund. Si sunt oameni care sunt fizic departe unul de celalalt si sunt mai aproape ca niciodata. Si, de altfel, sunt oameni care impreuna sunt pur si simplu lipiti. Si e misto. Poate, cea mai buna distanta, e totusi metrica: centimetrii dintre creier si inima. Distanta dintre minte si suflet. Si, cu cat este mai mica, cu atat suntem mai fericiti si mai corect pozitionati. Cu lumeni multi in ochi si cu un bpm ridicat in stele.